luni, 26 aprilie 2010

Furtuna...


Povestile clasice incep de genul: "Dragul meu jurnal..." asa ca hai sa incep si eu asa.

Dragul meu,
Simt o nevoie nebuna de a scrie astazi. Am atatea sa iti povestesc... Am trait atatea lucruri minunate in ultima vreme si s-au schimbat atatea in viata mea incat simt ca nu imi ajung cuvintele pentru a le exprima pe toate. Nici nu stiu cu ce sa incep si nici nu stiu ce sa iti povestesc mai exact. Ceea ce simt insa e ca vad lucrurile cu alti ochi, pasarile ciripesc in mod diferit si soarele ma incalzeste mai puternic. Vreau sa de acum sa nu o mai dau in bara. Pentru tine vreau sa reusesc si sa ma ridic la nivelul asteptarilor tale. Poate ca pe tine te-am asteptat pana acum pentru ca imi dai putere.

Pentru tine, iubitul meu, as face orice! Pentru ca zambetul tau,sa nu mai fie niciodata umbrit, as cauta lumina in intuneric. Pentru ca ochii tai sa nu mai tristi, as reinvia frunzele care mor toamna. Pentru ca pasii tai sa fie calauziti mereu, as lua stelele de pe cer ca sa-ti lumineze calea. Pentru iubirea ta sunt in stare sa inghet pana si soarele. Pentru sarutul tau as topii ghetarii si as seca marile. Pentru amintirile noastre as transforma clipa in eternitate. Pentru cuvintele pe care nu am avut intotdeauna curaj sa le rostesc, as face ca timpul sa fie reversibil. Pentru intreaga ta fiinta as renunta chiar si la viata, dar stiu ca toate aceste lucruri nu ar fi deajuns pentru ca sa-ti demonstrez cat de mult TE IUBESC. Poate ca acum nu pot fii cu tine ca sa-ti pot arata , dar tu deja stii acest lucru. Te iubesc si acest lucru nu se va schimba niciodata. TE IUBESC asa de mult, printul meu!

PS: Postarea asta este pentru HEF